CHÍLĂ s.f. Piesă din axa longitudinală a unei nave, care, împreună cu carlinga centrală, constituie baza scheletului navei. [< fr. quille, cf. ol. kiel]. Vezi definitia »

CONTINÉNȚĂ s.f. (Rar) Stăpânire a poftelor trupești; abstinență; cumpătare. ♦ Reținere. [Var. contenință s.f. / cf. it. continenza, lat. continentia]. Vezi definitia »

FLOGÓZĂ s. f. inflamație. (< fr. phlogose, gr. phlogosis) Vezi definitia »

MONOPLASTÍDĂ, monoplastide, s. f. Organism viu, format dintr-o singură celulă (plurinucleară sau uninucleară). – Din fr. monoplastide. Vezi definitia »

STREÁNȚĂ, strénțe, s. f. (Var.) Zdreanță. (cf. zdreanță) Vezi definitia »