prală s. invar. (țig.) frate, tovarăș. Vezi definitia »

CANEFÓRĂ s.f. (Ant.) Tânără femeie care poartă pe cap un coș plin cu cele necesare sacrificiilor religioase. ♦ Statuie reprezentând o asemenea femeie. [< fr. canéphore, cf. gr. kaneon – coș, phoros – purtător]. Vezi definitia »

SPATÚLĂ s. f. instrument în formă de lopățică, în farmacie, chirurgie, sculptură etc. ◊ (fig.) extremitate în formă de lopățică. (< fr. spatule, lat. spathula) Vezi definitia »

a pune sare pe coadă (cuiva) expr. a nu mai putea prinde (pe cineva), a nu mai putea găsi (pe cineva). Vezi definitia »

RENÉTĂ s.f. Instrument recurbat folosit pentru curățirea copitelor la cai. [< fr. rénette]. Vezi definitia »