Definita cuvantului bubuitor
BUBUITÓR, -OÁRE, bubuitori, -oare, adj. Care bubuie. – Din bubui + suf. -(i)tor.

Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bubuitor
NUCIVOR, -Ă adj. care se hrănește cu nuci. (< fr. nucivore) Vezi definitia »
STINGĂTÓR, stingătoare, s. n. Dispozitiv, aparat etc. care servește la stingerea unei flăcări, a unor scântei, a unui foc; (în special) extinctor. ◊ Stingător de scântei = dispozitiv pentru stingerea scânteilor și arcurilor electrice de la contactele întrerupătoarelor electrice. [Var.: stingătoáre s. f.] – Stinge + suf. -ător. Vezi definitia »
ELECTROSTIVUITÓR, electrostivuitoare, s. n. Stivuitor acționat de un electromotor alimentat de la baterii de acumulatoare. – Din electro- + stivuitor. Vezi definitia »
BISECTÓR, bisectoare, adj. n. (În expr.) Plan bisector = plan care împarte un diedru în două diedre egale. – După fr. bissecteur. Vezi definitia »
PÁSTOR, pastori, s. m. Preot protestant. – Din germ. Pastor, lat. pastor. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z