Definita cuvantului bucățel
BUCĂȚÉL s. m. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunzele inferioare răsucite în formă de sul și cu flori roșietice sau violacee dispuse în formă de spic (Agrostis canina). – Din bucățea.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bucățel
vânticél s. n., pl. vânticéle Vezi definitia »
COVRIGÉL, covrigei, s. m. Diminutiv al lui covrig. – Covrig + suf. -el. Vezi definitia »
FOTÉL s.n. v. fotoliu. Vezi definitia »
calomel s. n. sg. purgativ. Vezi definitia »
CEL CARE NU ARE INCREDERE IN REUSITA Vezi definitia »