ȚÍNTEȘ, -Ă, ținteși, -e, adj. (Despre oameni) Care țintește bine, care nimerește ținta, care este bun țintaș; p. ext. (despre ochi) ager, scrutător. – Țintă + suf. -eș. Vezi definitia »

destupuș, destupușuri s. n. tirbușon. Vezi definitia »

ciopláș, ciopláșe, s.n. (reg.) 1. înfieratul arborilor prin tăieturi (semne) pe trunchiul lor; cioplitură pe trunchiul unui arbore. 2. (sg. colectiv) lemnele cioplite în pădure, însemnate pentru a fi tăiate. Vezi definitia »

FĂȚÍȘ, -Ă, fățiși, -e, adj. (Adesea adverbial) care se face, se manifestă, se spune etc. pe față, deschis, direct. – Față + suf. -iș. Vezi definitia »

BOGĂTÁȘ, -Ă, bogătași, -e, s. m. și f. Persoană care dispune de avere, care stăpânește avuții. – Din bogat + suf. -aș. Vezi definitia »