Definita cuvantului capua
CAPUA, oraș antic în S Italiei. Întemeiat în sec. 7 î. Hr. de etrusci, cucerit de samniți (sec. 5 î. Hr.), distrus de romani (212 î. Hr.). Recolonizat de către aceștia, înflorește în timpul Republicii și mai ales al Imperiului; celebru prin școala de gladiatori de unde a pornit în 73 î. Hr. răscoala lui Spartacus. După succesive ocupații ostrogote și bizantine, orașul a fost definitiv distrus de arabi (840). Azi Santa Maria Capua Vetere.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu capua
SUPRAEVALUÁ vb. tr. a evalua (ceva) mai mult decât trebuie, decât face; a supraaprecia. (după fr. surévaluer) Vezi definitia »
în relații de bună ziua expr. (d. oameni) care se cunosc atât cât să se salute reciproc; care nu sunt în relații apropiate. Vezi definitia »
EFECTUÁ vb. tr. a face, a realiza, a înfăptui; a îndeplini, a executa. (< fr. effectuer, lat. effectuare) Vezi definitia »
ACIUÁ, aciuez, vb. I. Refl. A-și găsi refugiu, a se stabili (vremelnic), a se pune la adăpost undeva sau pe lângă cineva; a se pripăși, a se oploși, a se aciola, a se agesti. ♦ Tranz. (Rar) A da adăpost. [Pr.: -ciu-a. – Var.: aciuiá vb. I, aciuí vb. IV] – Lat. *accubiliare. Vezi definitia »
GARGANTUA Tü-Á/ s. m. (fam.) mare mâncău. (< fr. gargantua) Vezi definitia »