TRÚPEȘ, -Ă, trupeși, -e, adj. (Pop.) Bine conformat din punct de vedere fizic; robust, voinic. ♦ (Peior.) Gras. – Trup + suf. -eș. Vezi definitia »

suflúș, suflúșe, s.n. (reg.) s.n. (reg.) abur. Vezi definitia »

măcéș (măcéși), s. m. – Trandafir-sălbatic (Rosa canina). – Var. măcieș. Megl. măceș. Origine îndoielnică. Poate dintr-un bg. mečeška (šipka), plantă. Arbustul se numește în bg. diva šipka „trandafir sălbatic”, dar cf. numele lat. și sp. Cf. și slov. macés(en) „zadă”. Alte explicații sînt insuficiente: de la mărăciniș (Crețu 345); din sb. mekuša „măr sau pară moale” (Cihac, II, 180), legat de măci; din mag. Mátyás „Matei”, ipoteză care nu explică megl. (Tiktin; Scriban). – Der. măceșe (var. măceașă), s. f. (fructul măceșului). Vezi definitia »

sorțáș, sorțáși, s.m. (înv. și pop.) 1. persoană care a ieșit la sorți. 2. tânăr care era desemnat prin sorți să presteze serviciul militar; sorțar. Vezi definitia »

ADĂMUȘ, com. în jud. Mureș, pe Tîrnava Mică; 5.963 loc. (1991). Vezi definitia »