POMÉRIUM s. n. (ant.) incintă sacră ce delimita spațiul consacrat al unei cetăți de întinderea liberă exterioară rezervată agriculturii, păstoritului și îngropării morților. (< lat., fr. pomoerium) Vezi definitia »

PÚLPITUM s. n. Parte a teatrului roman în care actorii își desfășurau jocul. – Din lat. pulpitum. Vezi definitia »

VADEMÉCUM s. n. Carte (ghid, manual, repertoriu etc.) pe care o poartă cineva cu sine ca să o consulte în diverse împrejurări. – Din lat. vade mecum, fr. vade-mecum. Vezi definitia »

TEDÉUM, tedeumuri, s. n. 1. Vechi imn latin în formă de psalm de preamărire a lui Dumnezeu. 2. Scurt serviciu religios (oficiat într-o împrejurare solemnă). [Scris și: Te Deum] – Din lat. Te Deum [laudamus]. Vezi definitia »

BÚCIUM², buciume, s. n. (Pop.) 1. Trunchi sau tulpină de arbore; (în special) butuc de viță de vie. 2. Butucul roții carului, în care sunt înfipte spițele. – V. arom. bucium, megl. buciun „buștean”. Vezi definitia »