Definita cuvantului caragea
CARAGEA, familie de boieri de origine greacă, stabilită în Țara Românească în sec. 17. Mai importanți: 1. Nicolae C., mare dragoman al Porții Otomane (1769-1774), domn al Țării Românești (1782-1783), mazilit de turci. 2. Ioan Gheorghe C., mare dragoman al Porții Otomane, domn al Țării Românești (1812-1818); a dus o politică fiscală excesivă și a reglementat renta feudală în defavoarea țărănimii prin „Legiuirea Caragea” (1818). În timpul domniei sale a bîntuit o epidemie de ciumă („ciuma lui Caragea”).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu caragea
bitirmeá, bitirméle, s.f. (înv.) învoială. Vezi definitia »
păinjineá, păinjinéle, s.f. (reg.) planta denumită și liliuță. Vezi definitia »
Partea de vorbire flexibila care exprima oactiuneștare sau existenata se numeste verb. Vezi definitia »
proroceá, prorocéle, s.f. (reg.) numele unor colinde de Crăciun. Vezi definitia »
ARIMATEEA, cetate în Iudeea, locul de origine al lui Iosif, în al cărui mormînt a fost îngropat Iisus. Neidentificat geografic. Vezi definitia »