RECÚRS s. n. 1. (jur.) cale de atac prin care se cere unei instanțe superioare casarea hotărârii unei instanțe inferioare. 2. recurgere (la ajutor, la asistență). ♦ a avea ~ la = a avea acces la... ◊ sprijin, ajutor; refugiu. (< lat. recursus, germ. Rekurs, fr. recours) Vezi definitia »

DISCÚRS s. n. 1. expunere oratorică în fața unui auditoriu pe o temă politică, morală etc.; cuvântare. 2. expresie verbală a gândirii; cuvântare. 3. disertație, tratare a unui subiect de natură științifică sau literară; expozeu, tratat. (< fr. discours, lat. discursus) Vezi definitia »

DIVÉRS, -Ă adj. Care prezintă mai multe fețe, diferit, variat; felurit. ◊ Fapt divers = fapt obișnuit, neînsemnat. // s.f.pl. Chestiuni (mai mici) de mai mică importanță. [< fr. divers, it. diverso, lat. diversus]. Vezi definitia »

picior de urs expr. (deț.) deținut condamnat pentru fapte deosebit de grave. Vezi definitia »

EXCÚRS s. n. 1. abatere, deviere de la subiect pentru a lămuri o problemă secundară; digresiune. 2. disertație sub formă de digresiune, cu ocazia comentării unui pasaj dintr-un autor (antic). (< lat. excursus) Vezi definitia »