MERITOCRAȚÍE, meritocrațíi, s. f. 1. Sistem în care se aleg persoanele talentate, cu scopul de a fi promovate pe baza realizărilor obținute. 2. Colectiv de conducere ales după criterii intelectuale. (cf. engl. meritocracy < merit + -o- + -cracy = -crație) [MW] Vezi definitia »

EPONIMÍE s.f. Funcție de eponim. ♦ Listă a arhonților eponimi. [Gen. -iei. / < fr. éponymie]. Vezi definitia »

BONOMÍE s.f. (Franțuzism) Atitudine, caracter de bonom. [Gen. -iei. / < fr. bonhomie]. Vezi definitia »

COLPOPEXÍE s.f. (Med.) Fixare chirurgicală a vaginului la țesuturile înconjurătoare. [Gen. -iei. / < fr. colpopexie]. Vezi definitia »

ACUSTICOFOBÍE s. f. teamă patologică față de sunete. (< engl. acousticophobia) Vezi definitia »