PEZEVÉNGHI s. m. v. pezevenchi. Vezi definitia »

véchi (-che), adj. – Care durează de mult, antic. Mr., megl. vecl’u. Lat. vĕclus, formă populară în loc de vĕtŭlus (Diez, I, 440; Cipariu, Gram., 47; Pușcariu 1868; REW 9291), cf. vegl. vieklo, it. vecchio, prov. vielh, fr. vieil, sp. viejo, port. vehl. – Der. învechi (var. înv. vechi), vb. refl. (a deveni vechi; a se uza, a se strica); vechime, s. f. (antichitate, timpuri vechi); vechitură, s. f. (antichitate; lucru vechi); vechie, s. f. (antichitate); străvechi, adj. (antic, durabil), cf. it. travecchiezza. Vezi definitia »

ECHI- elem. „egal, asemănător”. (< fr. équi-, cf. lat. aequi-) Vezi definitia »

sánchi adv. – Ca să zic așa, cum s-ar zice. – Var. sanche. Tc. sanki „crede că” (Șeineanu, II, 313), Lokotsch 1832). Vezi definitia »

IGNORÁTIO ELÉNCHI loc. lat. (Log.) Sofism constând în a demonstra o altă teză decât cea propusă inițial. [< lat. ignoratio elenchi]. Vezi definitia »