osfeștuí, osfeștuiésc, vb. IV (înv.) a aghesmui. Vezi definitia »

șesuí pers. 3 sg. șesuiéște, vb. IV refl. (înv.) a deveni plan, neted; a lua forma de șes. Vezi definitia »

vălțuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vălțuiésc, imperf. 3 sg. vălțuiá; conj. prez. 3 să vălțuiáscă Vezi definitia »

pizmăluí, pizmăluiésc, vb. IV (înv.) a urî; a dușmăni; a invidia. Vezi definitia »

SPÂRCUÍ, spârcuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și reg.) A rupe în bucăți; a sfâșia, a sfârtica, a ciopârți. ♦ A distruge, a nimici; a pune pe fugă, a risipi, a împrăștia. ♦ Refl. A evacua fecalele în mici cantități (și des). [Prez. ind. și: spấrcui] – Spârc + suf. -ui. Vezi definitia »