PEDOLOGÍE² s.f. 1. Știință despre copil. ♦ Curent în pedagogie care susține că soarta copilului ar fi determinată în mod fatal de ereditate și de mediul său social, conceput ca invariabil. 2. (Biol.) Studiul caracterelor somatice, determinate de factorii biologici, de ereditate etc. [Gen. -iei. / < fr. pédologie, cf. gr. pais – copil, logos – studiu]. Vezi definitia »

năzgódie s.f. (reg.) ciudățenie, bazaconie, drăcie. Vezi definitia »

PARAZITEMÍE, parazitemii, s. f. (Med.) Prezență patologică a unor paraziți în sânge. – Din fr. parasitémie, engl. parasit(a)emia. Vezi definitia »

ANAFILAXÍE s.f. (Med.) Mărire a sensibilității unui organism față de o anumită substanță prin introducerea unor doze foarte mici din acea substanță. [< fr. anaphylaxie, cf. ana – contrar, phylaxia – apărare]. Vezi definitia »

APELPISÍE, apelpisii, s. f. (Înv.) Stare de deznădejde, de desperare sau de exasperare. – DIn ngr. apelpisía. Vezi definitia »