CÂRPÍ, cârpesc, vb. IV. Tranz. 1. A petici, a repara, a coase un obiect rupt sau descusut. ◊ Expr. Cu ochii cârpiți de somn = neputându-și ține ochii deschiși din cauza somnului. 2. A repara un obiect spart sau crăpat. 3. Fig. A pălmui pe cineva. 4. Fig. A născoci, a inventa la repezeală o motivație, o explicație, un pretext (nu prea convingător). – Din sl. krupiti. Vezi definitia »

hutupí, hutupésc, vb. IV (reg.) 1. a mânca cu lăcomie (și urât); a înfuleca, a huzdopa, a hălpăcăi. 2. a îmbrânci. Vezi definitia »

EPI- pref. „deasupra, pe”, „după, la urmă”, „spre”. (< fr. épi-, cf. gr. epi, pe) Vezi definitia »

TÚPI s.n. Limbă indigenă din America de Sud. // s.m. și f. Locuitor aparținând unei populații sud-americane din zona Amazonului, care are o cultură agraro-matriarhală. [< fr., it., sp., port. tupi < cuv. indigen]. Vezi definitia »

ÎNCROPÍ, încropesc, vb. IV. Tranz. 1. A face călduț un lichid. 2. A aduna (cu greu) laolaltă, a înjgheba, a înfiripa. – Din încrop (= uncrop). Vezi definitia »