Definita cuvantului tartor
TÁRTOR, tartori, s. m. Căpetenia dracilor; p. gener. drac. ♦ Fig. Conducătorul unei tagme, al unui grup, care conduce cu asprime, despotic. ♦ Fig. Om fără scrupule, care își impune voința, care terorizează, care comite fapte reprobabile. – Cf. tartar2.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tartor
smulgătór, smulgătoáre, s.m. și f. (înv.) 1. (pop.) persoană care smulge ierburi, plante. 2. (s.f.) dispozitiv special metalic de extragere a pieselor după matrițare și a deșeurilor de la decuplare. 3. pensetă. Vezi definitia »
învitătór, învitătoáre, adj. (înv.) care îndeamnă, care ațâță, întărâtă, îmboldește; provocator, instigator. Vezi definitia »
ACORDÓR1, acordoare, s. n. Unealtă care servește la acordarea unor instrumente muzicale. – După fr. accordoir. Vezi definitia »
PROVEDITÓR s. m. înalt funcționar în vechea republică a Veneției, însărcinat cu inspectarea sau comanda unei flote, fortificații sau provincii. (< it. provveditore, fr. provéditeur) Vezi definitia »
ÎNTINZĂTÓR, întinzătoare, s. n. 1. Nume dat mai multor dispozitive folosite pentru a întinde unele obiecte elastice sau flexibile. 2. Băț, lemn la războiul de țesut, cu ajutorul căruia se răsucește țesătura pe sulul dinainte; întorcător, încordător. Întinde + suf. -ător. Vezi definitia »