GEOCANCEROLOGÍE s. f. Disciplină care studiază evoluția cancerului în interdependență cu alimentația și clima (2). [Pr.: ge-o-] – Din fr. géocancerologie. Vezi definitia »

PNEUMOLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care studiază bolile plămânului. V. ftiziologie. [Gen. -iei. / < fr. pneumologie, cf. gr. pneumon – plămân, logos – știință]. Vezi definitia »

CRONAXÍE s.f. Timpul fiziologic caracteristic de excitabilitate a fiecărui organ sau țesut; (spec.) durata minimă de acțiune a unui curent electric, necesar ca substratul excitat să atingă pragul de răspuns. [Gen. -iei. / < fr. chronaxie, cf. gr. chronos – timp, axia – evaluare]. Vezi definitia »

PEPINIERÍE, pepinierii, s. f. (Rar) Ocupația pepinieristului. [Pr.: -ni-e-] – Pepinieră + suf. -ie. Vezi definitia »

PLÁVIE, plavii, s. f. Insuliță plutitoare (sau fixată la malul apei) formată din stuf, ierburi, rizomi, rădăcini de arbori etc. intrate în putrefacție și amestecate cu nămol. ◊ Expr. A se lăsa (sau a se lungi) plavie = a se întinde la pământ. [Pl. și: (pop.) plăvii] – Din sl. plavĩ. Vezi definitia »