Definita cuvantului tavan
TAVÁN, tavane, s. n. 1. Suprafața interioară a planșeului superior dintr-o încăpere; plafon. ◊ Expr. A sta cu ochii în tavan = a sta degeaba; a lenevi. ♦ Partea superioară a unei excavații miniere. 2. (Reg.) Scândură de brad, lungă și subțire, folosită la construirea podului casei. 3. (Reg.) Fiecare dintre cele două extremități ale unei corăbii, unde dorm corăbierii. [Pl. și: tavanuri] – Din tc. tavan.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tavan
SUD-COREEÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Coreea de Sud. (< fr. sud-coréean) Vezi definitia »
INDO-IRANIÁN, -Ă, indo-iranieni, -e, adj. (În sintagma) Limbi indo-iraniene = grup de limbi al familiei indo-europene, din care face parte sanscrita, limba literară clasică a Indiei, precum și grupul iranian. [Pr.: -ni-an] – Din fr. indo-iranien. Vezi definitia »
ostrovean, ostroveni s. m. (intl.) deținut, pușcăriaș. Vezi definitia »
PUȘKINIÁN, -Ă, pușkinieni, -e, adj. De Pușkin, al lui Pușkin; în maniera lui Pușkin. [Scris și: pușchinian. – Pr.: -ni-an] – Pușkin (n. pr.) + suf. -ian. Vezi definitia »
EOLIÁN, -Ă, eolieni, -e, adj. Care este acționat sau produs de vânt. ♦ Formație eoliană = formație geologică a cărei origine se datorește acțiunii de transport, de sedimentare sau de eroziune a vântului. [Pr.: e-o-li-an] – Din fr. éolien. Vezi definitia »