BI- Element de compunere însemnând „de două ori”, „dublu”, care servește la formarea de adjective și substantive. – Din fr. bi- Vezi definitia »

AMBI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „amândoi”, „împreună”. [Cf. fr. ambi-, lat. ambo- – doi]. Vezi definitia »

indeosebi cu caracter politic Vezi definitia »

bi- Prefix de origine neol., care indică în principiu reduplicarea ideii exprimate în continuare. În practică, însoțește adesea cuvinte care, ele singure, nu sunt folosite în rom.: bicolor, bilinguu, biman, bimestru, etc. față de formațiile pe baza cuvintelor care au și uz independent: bilateral, bimensual, bioxid, etc. Lat. bis mai ales prin intermediul fr. bi-. Vezi definitia »

RESORBÍ, pers. 3 resoárbe, vb. IV. Refl. (Med.) A dispărea prin resorbție. – Din fr. résorber, lat. resorbere (după sorbi). Vezi definitia »