FĂURÁR², făurari, s. m. (Înv. și reg.) Fierar. ♦ (Poetic) Făuritor, creator. Făurar de frumusețe. [Pr.: fă-u-] – Faur + suf. -ar. Vezi definitia »

PARLOÁR s. n. sală de primire (într-un internat, într-o cazarmă); vorbitor. (< fr. parloir) Vezi definitia »

CELIBATÁR, -Ă, celibatari, -e, s. m. și f. Persoană (în special bărbat) necăsătorită. – Din fr. célibataire. Vezi definitia »

OBITUÁR s. n. 1. depozit mortuar unde se păstrează corpurile presupuse a fi în stare de moarte aparentă. 2. listă de oameni decedați; pomelnic. (< fr. obitoire, lat. obituarium) Vezi definitia »

FORMULÁR, formulare, s. n. 1. Imprimat cu mai multe spații albe, care se completează în vederea întocmirii unui act, a unui tabel, etc. 2. Broșură sau volum care cuprinde formulele uzuale dintr-o ramură a științei; culegere de formule. – Din fr. formulaire. Vezi definitia »