BULBUCÁ, bulbúc, vb. I. 1. Refl. și tranz. A face ochii mari, a-i deschide tare (de mirare, uimire, spaimă etc.); a (se) holba. 2. Intranz. și refl. (Despre apă, la pers. 3) A face bulbuci, a (se) bulbuci. – Cf. bulbuc. Vezi definitia »

păpușeásca (dans) s. f. art., neart. păpușeáscă, g.-d. art. păpușéștii Vezi definitia »

topsecá, topséc, vb. I (înv.) 1. a otrăvi. 2. a se supăra, a se necăji, a se învenina. Vezi definitia »

ciuflecá, ciufléc, vb. I refl. (despre urechi) (reg.) a-și blegi, a-și blegoșa, a-și pleoști. Vezi definitia »

substantificá, substantífic, vb. I (înv.) a substantiva, a substantiviza (a transforma o parte de vorbire în substantiv). Vezi definitia »