a vântura mălaiul (cuiva) expr. a lua / a câștiga / a fura banii (cuiva). Vezi definitia »

CARUNCUL, -Ă (‹ fr., engl.; {s} lat. caruncula „bucată de carne”) s. f. și n. 1. S. f. Excrescență cărnoasă, mai ales la semințe, neprotejată de învelișuri. 2. S. n. Formațiune anatomică de forma unei mici excrescențe sau emunențe cărnoase (ex. c. lacrimal). 3. S. f. (ZOOL.) Proeminență cornoasă (sau cărnoasă), uneori colorată (roșie, neagră), care ornamentează capul, gîtul sau baza ciocului unor păsări (cazuar, curcan, cocoș, lebădă, porumbel ș.a.). Vezi definitia »

a beli prazul expr. (vulg.) v. a o beli. Vezi definitia »

ACETÁBUL s.n. (Anat.) Cavitate a osului iliac în care se articulează capul femurului. ♦ Cavitate a unei cochilii în care stă fixat animalul. [< fr. acétabule, cf. lat. acetabulum]. Vezi definitia »

Virusul imunodeficientei umane Vezi definitia »