Definita cuvantului castor
CASTOR și POLLUX (numiți si DIOSCURI) (în mitologia greacă), frați gemeni, fii lui Zeus și ai Ledei. Semizei, dispuneau alternativ de nemurire. După moarte, au fost transformați în planete și așezați în zodiac sub numele de Gemenii. Simbol al dragostei frățești și al prieteniei desăvârșite.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu castor
SUPĂRĂTÓR, -OÁRE, supărători, -oare, adj. (Și adverbial) Care supără, contrariază, deranjează; jenant, neplăcut. ♦ Plicticos, plictisitor. – Supăra + suf. -ător. Vezi definitia »
-FOR Element secund de compunere savantă cu semnificația „care poartă”, „purtător”. [< fr. -phore, it. -foro, cf. gr. phoros]. Vezi definitia »
ASEDIATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care asediază. (< it. assediatore) Vezi definitia »
CÂRLĂIÓR, -OÁRĂ, cârlăiori, -oare, s. m. și f. (Reg.) Diminutiv al lui cârlan. Vezi definitia »
MÂNUITÓR, -OÁRE, mânuitori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care mânuiește ceva, care are profesiunea de a mânui ceva. ◊ Mânuitor de bani (publici) = persoană care primește, păstrează și eliberează bani în cadrul unei gestiuni (publice). 2. Mașinist (2). [Pr.: -nu-i-] – Mânui + suf. -tor. Vezi definitia »