Definita cuvantului strană
strană, strane s. f. (glum.) boxa acuzaților.
Sursa: Argou
Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu strană
FACÓNDĂ s.f. (Franțuzism) Ușurință de a vorbi; limbuție, vorbărie. [< fr. faconde, cf. lat. facundia]. Vezi definitia »
HIALOPLÁSMĂ s. f. ectoplasmă (1). (< fr. hyaloplasme) Vezi definitia »
PETROGENÉZĂ s.f. Disciplină care se ocupă cu stabilirea provenienței rocilor. [< fr. pétrogenèse, cf. gr. petra – rocă, genesis – naștere]. Vezi definitia »
SFORICÍCĂ, sforicele, s. f. Diminutiv al lui sfoară; sforișoară. – Sfoară + suf. -icică. Vezi definitia »
MELISMÁTICĂ, melismatici, s.f. – V. melismatic (1) [DEX'98] Vezi definitia »