evínge (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. evínge (nefolosit la timpuri trecute, ger., part., supin, forme compuse cu part.) Vezi definitia »

ADÁOGE vb. III. v. adăuga. Vezi definitia »

LEPTOMENÍNGE s.n. (Anat.) Denumire comună pentru arahnoidă și pia mater. [< fr. leptoméninge, cf. gr. leptos – moale, meninx – membrană]. Vezi definitia »

ATRÁGE, atrág, vb. III. Tranz. 1. A trage spre sine, a aduce la sine. Magnetul atrage fierul. ◊ Refl. Electricitățile de sens contrar se atrag. ♦ A determina pe cineva să vină sau să se ducă undeva. ◊ Expr. A atrage atenția (cuiva) = a face ca atenția (cuiva) să se îndrepte într-o anumită direcție; a face atent. 2. A aduce după sine, a avea drept consecință. 3. A exercita o atracție asupra cuiva. ♦ Fig. A ademeni, a ispiti. [Perf. s. atrăsei, part. atras] – Din a³ + trage (după fr. attirer). Vezi definitia »

hroșcoroáge s.f. pl. (reg.) cizme vechi mari (pentru picioare mici); hodroage, șotoroage, șotroage, târăitoare. Vezi definitia »