FEROCIANÚRĂ, ferocianuri, s. f. Compus chimic rezultat prin combinarea (în alte proporții decât la fericianură) a fierului, a cianogenului și a unui metal. – Din fr. ferrocyanure. Vezi definitia »

ETICHÉTĂ s.f. I. 1. Bucățică de hârtie, de carton etc. care se aplică pe un obiect și pe care se indică conținutul, destinația etc. 2. (Fig.) Titlu, calitate în care se prezintă cineva sau ceva. 3. (Mat.) Șir de caractere alcătuit după anumite convenții ce indică instrucțiuni în programul unui calculator; marcă¹ (5) [în DN]. II. Ceremonialul uzual al curților monarhilor, în relațiile diplomatice etc. ♦ Reguli, norme de purtare, norme de politețe. [< fr. étiquette]. Vezi definitia »

HEPATOTOXÍNĂ, hepatotoxine, s. f. (Med.) Toxină exogenă sau endogenă cu efect nociv asupra ficatului. – Din fr. hépatotoxine. Vezi definitia »

a împărți urări de mamă expr. (glum., eufem.) a înjura (pe cineva) de mamă. Vezi definitia »

FURBÚRĂ s. f. congestie și inflamație a copitei (la cai sau la boi), provocată de o răceală ori de oboseală. (< fr. fourbure) Vezi definitia »