Definita cuvantului catargiu
CATARGIU, Barbu (1807-1862, n. București), om politic conservator român. Orator de mare talent. Ministru de finanțe în primul guvern din Țara Românească după Unire. A condus întîiul guvern (ian.-iul. 1862) după proclamarea Unirii definitive a principatelor și a susținut soluționarea chestiunii agrare, prin generalizarea învoielilor agricole libere între țărani și moșieri și împroprietărirea limitată din domeniile statului. Asasinat la ieșirea din incinta Parlamentului de o persoană rămasă neidentificată.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu catargiu
ZURBALÍU, -E, adj. Rebel, zurbav. (din zurba) Vezi definitia »
PANARÍCIU s. n. v. panarițiu. Vezi definitia »
AMERÍCIU (‹ fr. {i}), s. n. Element chimic radioactiv sintetic (Am; nr. at. 95, m. at. 243); metal alb-argintiu, p. t. 1.176 ºC, dens. 13,67, din familia elementelor transuranice. A fost obținut de G. Th. Seaborg și colab. (1944) prin iradierea plutoniului-239 cu neutroni. Vezi definitia »
PATRÍCIU s.n. Demnitate instituită de împăratul Constantin cel Mare, reprezentând cel mai înalt rang din Imperiul roman după împărat. [Pron. -ciu. / < lat. patricius]. Vezi definitia »
BIDIVÍU, bidivii, s. m. Cal tânăr, iute și frumos. [Var.: bidibíu, bididíu s. m.] – Tc. bedevi. Vezi definitia »