imurlúc, imurlúce, s.n. (înv.) manta de postav de țară; dulamă de aba; ipingea, ghebă. Vezi definitia »

PROSEÚC s.m. Orator public al evreilor din Alexandria. [Pron. -se-uc. / < fr. proseuque, cf. gr. proseuche – rugăciune]. Vezi definitia »

hapúc, hapúcuri, s.n. (reg.) minge din păr de bou; cocică, gocică, cotcă, tapcă, mișă, mișhic, surducă. Vezi definitia »

boiandrúc (-ci), s. m. – Cadrul de sus al ușii. – Var. boiandrug, boiandroc. Tc. buyundruk „jug” (Candrea; Scriban). Vezi definitia »

MAMELÚC s. m. 1. soldat dintr-un corp de cavalerie turco-egiptean. ◊ cavalerist francez dintr-un escadron de gardă al lui Napoleon. 2. (fig.) om fără personalitate și fără păreri proprii. (< fr. mamelouk) Vezi definitia »