TREPĂDĂTÓR, -OÁRE, trepădători, -oare, adj., subst. 1. Adj. (Pop.) Care treapădă, care aleargă. 2. S. m. și f. (Pop.) Persoană care îndeplinește anumite sarcini la nunți. 3. Plantă erbacee cu rădăcina fibroasă, cu tulpina ramificată, cu flori verzui și cu fructul o capsulă, folosită pentru proprietățile laxative (Mercurialis annua). – Trepăda + suf. -ător. Vezi definitia »

CLIMATIZÓR, climatizoare, s. n. Aparat pentru efectuarea climatizării; climatizator. – Din fr. climatiseur. Vezi definitia »

cărătór, cărătóare, s.n. (reg.) butoi în care se pun prunele la frământat; zăcătoare. Vezi definitia »

GUVERNÓR s. m. persoană însărcinată în trecut cu educația unui tânăr (nobil). (< fr. gouverneur) Vezi definitia »

OVIPOZITÓR s.n. (Zool.) Organ prin care insectele își depun ouăle; oviscapt. [< fr. ovipositor]. Vezi definitia »