Definita cuvantului tămâiță
TĂMÂÍȚĂ, tămâițe, s. f. Nume dat mai multor plante; a) plantă erbacee cu miros aromatic puternic și cu flori verzui dispuse într-un ciorchine la vârful tulpinii (Chenopodium ambrosioides); b) plantă cu flori verzi-gălbui, cu miros pătrunzător (Chenopodium botrys). ◊ Compus: tămâiță-de-câmp = plantă erbacee păroasă, cu flori galbene (Ajuga chamaepytis). – Tămâie + suf. -iță.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tămâiță
AUTOHÁLTĂ, autohalte, s. f. Haltă pentru autobuze. – Din auto2 + haltă. Vezi definitia »
STUCATÚRĂ s. g. ornamentație în relief, din stuc, în interiorul clădirilor. (< it. stuccatura) Vezi definitia »
MICORÍZĂ s.f. (Biol.) Conviețuire stabilă între anumite ciuperci și rădăcinile plantelor superioare. [< fr. mycorhise, cf. gr. mykes – ciupercă, rhiza – rădăcină]. Vezi definitia »
POMÓSTRĂ, pomostre, s. f. (Reg.) Pomostină. – Comp. rus. pomost „scândură”. Vezi definitia »
pitihelníță, pitihelníțe, s.f. (reg.) 1. pielița de pe carne. 2. piele care atârnă sub bărbia boului. Vezi definitia »