prăji, prăjesc I. v. t. a păcăli, a înșela, II. v. r. 1. a se păcăli, a fi înșelat. 2. (tox.) a se droga. Vezi definitia »

pănjí, pănjésc, vb. IV (reg.) a ocroti. Vezi definitia »

cheji s.m. pl. (reg.) 1. piază (bună sau rea). 2. (fig.) dispoziție. Vezi definitia »

stejí (-jésc, -ít), vb. – A grăbi, a zori. – Var. stăji. Sl. sŭtęzati (Tiktin). – Înv. și Trans. – Der. steje, s. f. (înv., grabă). Vezi definitia »

ogrínji s. m. pl. – Resturi de paie pe care caii nu vor să le mănînce, paie putrezite. – Var. grinzăi. Sl. ogrysti, ogryzą „a mușca” (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 227; Conev 73), cf. bg. ogrizki „resturi de lucruri uzate”; sb., cr. grizine „resturi de paie”. Vezi definitia »