AUTOPORTÁNȚĂ, autoportanțe, s. f. (Tehn.) Capacitatea unui sistem sau element de a prelua singur anumite sarcini, fără elemente structurale ajutătoare. – Din fr. autoportance. Vezi definitia »

GESTÓZĂ s. f. ansamblul manifestărilor patologice care apar în timpul unei sarcini; disgravidie. (< germ. Gestose) Vezi definitia »

CADAVERÍNĂ s. f. amină care rezultă din descompunerea lizinei, în procesul de putrefacție cadaverică. (< fr. cadavérine) Vezi definitia »

PARATÁXĂ, parataxe, s. f. (Gram.) Juxtapunere. – Din fr. parataxe. Vezi definitia »

CARCÁSĂ s.f. 1. (Parte a unui) sistem osos al unui animal. 2. Cadru, osatură, schelet (al unei mașini, al unei construcții etc.). [< fr. carcasse, cf. rus. karkas]. Vezi definitia »