OJÓG, (1) ojoage, s. n., (2) ojogi, s. m. (Reg.) 1. S. n. Băț (cu o cârpă udă la un capăt) folosit pentru a curăța cuptorul de spuză, pentru a mișca jarul etc. 2. S. m. Fig. Om înalt și subțire. [Var.: ojóc s. n.] – Din magh. azsag. Vezi definitia »

SELENOLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în selenologie. [< germ. Selenolog]. Vezi definitia »

BIOLÓG, -Ă, biologi, -ge, s. m. și f. Specialist în biologie. [Pr.: bi-o-] – Din germ. Biolog, it. biologo. Vezi definitia »

VENTRILÓG, -Ă s.m. și f. v. ventriloc. Vezi definitia »

CRANIOLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în craniologie. [< fr. crâniologue]. Vezi definitia »