ÎNJUNGHIÁ, înjúnghii, vb. I. Tranz. 1. A vârî un cuțit, un pumnal sau alt obiect cu lamă ascuțită în cineva; a junghia; spec. a tăia, a ucide un animal. ◊ Refl. recipr. S-au înjunghiat la beție. 2. (La pers. 3) A simți sau a provoca o durere ascuțită, un junghi. [Pr.: -ghi-a] – În + junghi. Vezi definitia »

VÁRIA¹ s. n. pl. 1. Culegere bibliografică de scrieri (mărunte) diferite. 2. Rubrică într-o publicație periodică, care cuprinde articole, note și informații mărunte și cu conținut variat. [Pr.: -ri-a] – Cuv. lat. Vezi definitia »

înțepoiá vb. I (reg.) a împinge cu țepoiul. Vezi definitia »

a-și pierde lefteria expr. a-și pierde reputația de om cinstit față de cineva; a-și pierde creditul moral față de cineva. Vezi definitia »

productia simultana a doua sau mai multe forme de energie prin utilizarea aceluiasi combustibil primar Vezi definitia »