Definita cuvantului tărâță
TĂRẤȚĂ, tărâțe, s. f. (Mai ales la pl.) 1. Înveliș al grăunțelor de grâu, de porumb etc. zdrobit prin măcinare și separat de făină la cernut. ◊ Expr. Scump la tărâțe și ieftin la făină, se spune despre cel care este zgârcit la cheltuieli mărunte, dar risipitor când nu trebuie. (Reg.) A face (pe cineva) tărâțe = a rupe în bucăți, a omorî (pe cineva). (Reg.) A se dedulci ca calul la tărâțe = a se deprinde cu binele. 2. Rumeguș (de lemn). 3. (Reg.) Mătreață (a pielii). – Din bg. trici, scr. trice.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tărâță
vâlcelúșă s. f., art. vâlcelúșa, g.-d. art. vâlcelúșei; pl. vâlcelúșe Vezi definitia »
SEMITRAVÉRSĂ s. f. (mar.) traversină. (< semi- + traversă) Vezi definitia »
SUTÚRĂ, suturi, s. f. 1. (Anat.) Tip de articulație în care oasele sunt fixe. 2. (Med.) Cusătură folosită în chirurgie pentru a reuni marginile unei plăgi, extremitățile unui tendon sau ale unui nerv tăiat, fragmentele unui os fracturat etc. – Din fr. suture. Vezi definitia »
smocăiálă, smocăiéli, s.f. (reg.) supt cu lăcomie; smocoteală. Vezi definitia »
TÉUGĂ s.f. Partea acoperită de la prora sau de la pupa unei nave, în interiorul căreia sunt amenajate magazii și, uneori, locuințe pentru echipaj. [< fr. teugue]. Vezi definitia »