REITERATÍV, -Ă adj. repetat. (< fr. réitératif) Vezi definitia »

adjectiv cu sensul de carnal, senzual Vezi definitia »

ACREDITÍV s. n. modalitate de plată în practica comercială prin care banca cumpărătorului se obligă a plăti vânzătorului, direct sau prin intermediul unei bănci corespondente, o anumită sumă de bani. ◊ sumă de bani depusă de cineva la o casă de economii și consemnațiuni; înscris care certifică o asemenea depunere. (< fr. accréditif, germ. Akkreditiv) Vezi definitia »

NEGATÍV, -Ă adj. 1. (op. pozitiv) Care neagă, care tăgăduiește ceva. 2. Care reprezintă o negație. ♦ (Log.; despre judecăți) Care enunță lipsa apartenenței însușirii exprimate de predicat la obiectul exprimat de subiect. ♦ Ostil progresului; distructiv. 3. (Despre numere) Mai mic decât zero. // s.n. 1. Imagine obținută prin expunerea la lumină, developarea și fixarea unei varietăți de material fotografic fotosensibil, caracterizată prin redarea inversată a tonurilor și a laturilor subiectului fotografiat; (p. ext.) hârtie fotografică, placă, film care conține o astfel de imagine. 2. (Poligr.) Literă albă pe fond închis. [< lat. negativus, cf. fr. négatif]. Vezi definitia »

DEDUCTÍV, -Ă adj. care procedează prin deducție; care folosește deducția. (< fr. déductif, lat. deductivus) Vezi definitia »