BRIBÓI s. m. Plantă erbacee din familia geraniaceelor, cu tulpina păroasă, înaltă de 30-70 cm și flori purpurii, răspăndită prin pajiști și buruienișuri în regiunile de munte (Geranium sylvaticum). Vezi definitia »

MUȘINÓI s. n. v. mușuroi¹. Vezi definitia »

circói s.n. (reg.) tufă, arbust cu crenguțe dese. Vezi definitia »

PREPELIȚÓI, prepelițoi, s. m. (Reg.) Bărbătușul prepeliței. – Prepeliță + suf. -oi. Vezi definitia »

MĂTURÓI, măturoaie, s. n. Augmentativ al lui mătură (1); mătură mare; spec. mătură de nuiele (folosită la țară); târn¹. – Mătură + suf. -oi. Vezi definitia »