Definita cuvantului bubui
BUBUÍ, pers. 3 búbuie, vb. IV. Intranz. (Despre tunete; p. ext. despre arme de foc sau alte surse de zgomot) A produce un zgomot înfundat și puternic, adesea repetat (prin ecou) la intervale scurte. – Formație onomatopeică.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bubui
FĂPTUÍ, făptuiesc, vb. IV. Tranz. A face, a săvârși ceva; (în special) a comite o faptă condamnabilă, de obicei un delict, o infracțiune. – Fapt + suf. -ui. Vezi definitia »
smăcui, smăcuiesc v. r. 1. a se unge / a se da cu cremă de față. 2. a se machia. Vezi definitia »
TIUÍ, tiuiesc, vb. IV. Tranz. și intranz. A izgoni un animal (cu strigătul „tio”). [Pr.: ti-u-i] – Tio + suf. -ui. Vezi definitia »
AMĂRÚI, -ÚIE, amărui, adj. Cu gust ușor amar. – Din amar2 + suf. -ui. Vezi definitia »
ZUPUÍ vb. IV. v. zupăi. Vezi definitia »