Definita cuvantului bubuit
BUBUÍT s. n. Faptul de a bubui; zgomot înfundat și puternic produs de tunet, de arme de foc, de explozii etc.; bubuire, bubuitură. – V. bubui.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bubuit
ZBENGUÍT2, -Ă, zbenguiți, -te, adj. Zburdalnic; neastâmpărat. – V. zbengui. Vezi definitia »
NOMOLÍT, -Ă adj. v. nămolit. Vezi definitia »
PUDRUÍT, -Ă, pudruiți, -te, adj. (Înv.) Pudrat. – V. pudrui. Vezi definitia »
POVELÍT, -Ă, poveliți, -te, adj. v. POVELI. – [Sinonime, DER] Vezi definitia »
DEÎMPĂRȚÍT s. n. sg. (Mat.) Primul termen al unei împărțiri, număr care urmează să fie împărțit la cel de-al doilea termen. – De4 + împărțit. Vezi definitia »