DISCORDÁNȚĂ s.f. Lipsă de armonie. ♦ Nepotrivire, dezacord. ♦ Dispoziție neparalelă a unor strate noi față de altele mai vechi. [Cf. fr. discordance, it. discordanza]. Vezi definitia »

BAZÍLICĂ, bazilici, s. f. 1. Biserică romano-catolică medievală, în formă de dreptunghi, împărțită în interior în trei părți prin șiruri de coloane; (azi) nume dat unei biserici sau unei catedrale impunătoare. 2. (La romani) Edificiu public cu interiorul împărțit, prin șiruri de coloane, în trei sau în cinci părți. – Din fr. basilique, lat. basilica. Vezi definitia »

DIAPEDÉZĂ s.f. (Med.) Fenomenul de migrare a leucocitelor în afara vaselor închise de sânge pentru a da lupta cu microbii. [< fr. diapédèse, cf. gr. diapedan – a ieși pe lături]. Vezi definitia »

DEBANDÁDĂ s. f. Neorânduială, dezordine; dezorientare, zăpăceală. – Din fr. débandade. Vezi definitia »

ANTRACOSILICÓZĂ s. f. pneumoconioză provocată de inhalarea pulberilor de cărbune și de silice. (< fr. anthracosilicose) Vezi definitia »