Definita cuvantului centromer
CENTROMER (‹ fr.) s. m. (GENET.) Porțiune a cromozomului prin care acesta se prinde de fusul nuclear de diviziune în timpul mitozei sau meiozei. Poate fi punctiform și localizat într-o strangulare inelară a cromozomului sau difuz, ca la majoritatea plantelor și insectelor. Poziția lui permite diferențierea tipurilor de cromozomi. Sin. cinetocor.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu centromer
ȘUTÉR, șuteri, s. m. Sportiv care șutează. [Var.: șutór s. m.] – Din fr. shooteur. Vezi definitia »
STER1 s. m. unitate de măsură pentru volume, egală cu 1 m3, folosită la cubajul lemnelor în stive. (< fr. stère) Vezi definitia »
Fraier, pacalici. De obicei se refera la o persona ce prin comportament sau personalitate devine obiectul unor actiuni ridicule. Vezi definitia »
CALDER [cɔ:ldə], Alexander (1898-1976), sculptor american. Inițial, lucrări în lemn și sîrmă, apoi structuri mecanice din tablă și sîrmă, denumite de Hans Arp „Stabile” („Văduva neagră”) și structuri delicate, cinetice pe care Marcel Duchamp le numește „Mobile” („Capcană cu homari și cozi de pește”). Vezi definitia »
SIMFÉR s. n. Material feromagnetic constituit din pulbere de metal feromagnetic înglobată într-un material izolant. – Din germ. Simfer. Vezi definitia »