Definita cuvantului trântor
trântor, trântori s. m. 1. (prst., înv.) medic angajat să îngrijească în mod constant personalul unui bordel. 2. membru al unui echipaj al poliției rutiere, dotat cu un radar, care aplică amenzi pentru depășirea vitezei legale.
Sursa: Argou
Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu trântor
STÉNTOR s. m. 1. om cu voce puternică. 2. specie de maimuță urlătoare. (< fr. stentor) Vezi definitia »
DIXTUÓR, dixtuoare, s. n. Lucrare muzicală compusă pentru zece voci sau zece instrumente; ansamblu vocal sau instrumental care execută o asemenea lucrare. [Pr.: -tu-or] – Din fr. dixtuor. Vezi definitia »
NUVISTÓR, nuvistoare, s. n. Tub electronic miniatural construit din metal și ceramică, folosit în domeniul frecvențelor înalte. – Din fr., engl. nouvistor. Vezi definitia »
PROSECTÓR, prosectori, s. m. (Med.) 1. Persoană specializată în efectuarea disecțiilor și a autopsiilor. 2. Persoană însărcinată să prepare piesele anatomice necesare la cursul unui profesor la facultatea de medicină. [Acc. și: proséctor] – Din lat. prosector, fr. prosecteur, germ. Prosektor. Vezi definitia »
URCIOR2, urcioare, s. n. Mic furuncul care apare la rădăcina genelor. [Var.: ulciór s. n.] – Lat. hordeolus (după urcior1). Vezi definitia »