Definita cuvantului tânguitor
TÂNGUITÓR, -OÁRE, tânguitori, -oare, adj. (Despre sunete, glasuri etc.) Care se tânguiește; plin de durere; plângător, jalnic, tânguios. ♦ Trist. [Pr.: -gu-i-] – Tângui + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tânguitor
SOR s.m. (Bot.) Grup de sporangi situați pe dosul frunzei de ferigă. [< fr. sore, cf. gr. soros – grămadă]. Vezi definitia »
ADIATÓR, adiatoare, s. n. Aparat simplu pentru efectuarea operațiilor de adunare și de scădere. [Pr.: -di-a-] – Din fr. adiateur. Vezi definitia »
PALIDÓR s. n. aliaj de paladiu și aur, pentru proteze dentare. (< germ. Palidor) Vezi definitia »
AUTOTRANSFORMATÓR, autotransformatoare, s. n. Transformator electric în care înfășurările (primară și secundară) sunt cuplate în mod dublu. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotransformateur. Vezi definitia »
MALAXÓR s. n. mașină de lucru pentru malaxare. (< fr. malaxeur) Vezi definitia »