Definita cuvantului tânji
TÂNJÍ, tânjesc, vb. IV. Intranz. 1. A se afla într-o stare de slăbiciune fizică, a fi bolnăvicios; a lâncezi. ♦ (Despre plante; p. ext. despre locul unde cresc plante) A se veșteji, a se ofili. ♦ Fig. A stagna. 2. A suferi mult din punct de vedere moral, a se consuma, a se topi. ♦ A dori mult ceva. – Din sl. tonziti.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tânji
huijí, huijésc, vb. IV (reg.) a fura. Vezi definitia »
RÂNJÍ, rânjesc, vb. IV. Intranz. și (reg.) refl. 1. (Despre animale) A-și arăta amenințător dinții, a mârâi arătându-și dinții. 2. (Despre oameni) A-și arăta dinții într-o grimasă de răutate, de batjocură, de prostie etc. ♦ A râde silit, forțat, fără veselie. ♦ (Rar) A-și bate joc de cineva. – Din bg. rămža „a mârâi”. Vezi definitia »
OGRÍNJI s. m. pl. Resturi de paie, de fân etc. nemâncate de vite; cotoare, tulpini ale plantelor de nutreț. – Din scr. ogrizine. Vezi definitia »
CHERRAPUNJI [tʃerapúndʒi], oraș în NE Indiei (Meghalaya), în Pod. Shillong, la 1.400 m alt.; 84 mii loc. (1978, cu suburbiile). Aici s-a înregistrat (1861) cea mai mare cantitate anuală (22.990 mm) și lunară (9300 mm) de precipitații de pe glob. Vezi definitia »
OTÂNJÍ, otânjesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A lovi tare pe cineva; a bate. – Et. nec. Vezi definitia »