ciríp interj. – Imită piuitul păsărilor. – Var. ciric. Creație expresivă, care coincide cu sl. čirikati (Berneker 157), mag. csiripelni, „a piui,” țig. čirikló „pasăre”, germ. zirpen „a cînta greierii” (Cihac, II, 491), gr. τερεπίζω, romanicul tsirip (REW 9625), cf. Spitzer, Dacor., III, 648 și DAR. Der. cirip-cirip, interj. (nume de joc de copii); cirică, s. f. (același joc); cirica, vb. (a juca acest joc); ciricăi, vb. (a piui, a ciripi), pe care Miklosich, Cons., 53, îl derivă din țig. čiriklo „pasăre”, cf. Graur 139; ciripi, vb. (a piui; a bîigui), pe care Cihac, II, 491, îl deriva din mag. și Pascu, Etimologii, 21 (și Lat., 266), de la un lat. tinniulare, care nu pare posibil; ciripeală, s. f. (piuit, cîntec de păsări); ciripit, s. n. (piuit); ciripiu, adj. (cîntător, gureș); ciripitor, adj. (cîntător); ciurlica, vb. (a piui). Din țig. čirikli, f. de la čirikló „pasăre”, derivă ciricliu, s. m. (poreclă a țiganilor), cf. Graur 139. Vezi definitia »

POLITÍP s.n. (Poligr.) Grup de cuvinte sau de semne care se întrebuințează des, mai ales în titluri, fiind turnate într-un singur bloc. [< fr. polytype]. Vezi definitia »

DIP s.n. Cuvânt de origine engleză, utilizat în gastronomie pentru sos rece de consistența unei paste în care se înmoaie diferite alimente în formă de bastonașe (tije de legume, grisine) înainte de a fi consumate. Vezi definitia »

ICONOTÍP s. n. reprezentare grafică a tipului unui taxon. (< fr. iconotype) Vezi definitia »

IDIOTÍP s. n. 1. totalitatea factorilor ereditari localizați în nucleu precum și structura genetică. 2. genotip. 3. constituent determinant antigenetic din regiunea variabilă a moleculei de hemoglobină. (< fr. idiotype) Vezi definitia »