Definita cuvantului târâtor
TÂRÂTÓR, -OÁRE, târâtori, -oare, adj. Care se târăște. ♦ Plantă târâtoare = plantă a cărei tulpină se întinde pe pământ. ♦ (Substantivat) Animal care se târăște. – Târî + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu târâtor
PROPAGATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care propagă (idei, doctrine etc.). (< fr. propagateur, lat. propagator) Vezi definitia »
HIDROMETEÓR s.m. Produs de condensare a vaporilor de apă din atmosferă. [Pron. -te-or. / cf. germ. Hydrometeor, fr. hydrométéore]. Vezi definitia »
CREATÓR, -OÁRE, creatori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care creează, care fundează ceva. 2. S. m. (În concepțiile religioase) Dumnezeu. [Pr.: -cre-a-] – Din fr. créateur, lat. creator. Vezi definitia »
ANAFÓR, anafore1) vezi nota, s. n. (Reg.) Vârtej format de apă în lungul țărmurilor. – Din ngr. anafori. Vezi definitia »
pocór s.n. (reg.; art. în expr.) a ajunge de pocorul lumii = a ajunge de râsul lumii. Vezi definitia »