FILIÁȚIE, filiații, s. f. Legătură de rudenie între copii și părinți, descendență; p. gener. legătură de rudenie în linie dreaptă. ♦ Fig. Legătură între lucruri, întâmplări, fenomene etc. care derivă unul din celălalt. [Pr.: -li-a-. – Var.: filiațiúne s. f.] – Din fr. filiation. Vezi definitia »

ȚUICĂRÍE, țuicării, s. f. Loc (improvizat) unde se servește țuică. – Țuică + suf. -ărie. Vezi definitia »

ACVARIOFILÍE s.f. Creșterea peștilor de ornament. [Pron. -ri-o-fi-li-e. / < fr. aquariophilie]. Vezi definitia »

ZOOCECIDÍE s.f. Cecidie provocată de un parazit animal. (din fr. zoocécidie) Vezi definitia »

-EMÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) sânge”. [Var. -hemie. / < fr. -hémie, cf. gr. haima]. Vezi definitia »