Definita cuvantului cetnici
CETNICI (‹ scr.) s. m. pl. 1. Nume dat participanților la lupta armată de partizani a popoarelor slave din Pen. Balcanică, în sec. 19, împotriva asupritorilor turci. 2. Nume însușit de membrii unei organizații de naționaliști din Iugoslavia care, în timpul celui de-al doilea război mondial, au luptat alături de hitleriști împotriva forțelor de eliberare națională.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu cetnici
BUTUCÍ, butucesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A băga picioarele, mâinile sau gâtul unui arestat sau unui prizonier într-un butuc (5). – Din butuc. Vezi definitia »
a se băga ca rața-n muci expr. (adol. vulg.) v. a se băga ca musca-n curul calului. Vezi definitia »
a se uita ca curca la crăci / ca mâța-n calendar / ca vițelul la poartă nouă expr. a fi complet neștiutor într-un domeniu; a nu reuși să înțeleagă o anumită chestiune. Vezi definitia »
NOUĂZÉCI num. card. Număr care are în numărătoare locul între optzeci și nouă și nouăzeci și unu; se indică prin cifra 90 (sau XC). ◊ (Adjectival) Are nouăzeci de ani. ◊ (Substantivat) Erau nouăzeci. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Rândul nouăzeci. ◊ (Intră în componența num. adverbial) De nouăzeci de ori. ◊ (Precedat de „câte”, intră în componența num. distributiv) Câte nouăzeci de lei. – Nouă + zeci. Vezi definitia »
survắici s.f. pl. (reg.) sorcove. Vezi definitia »