Definita cuvantului târn
TÂRN1, târnuri, s. n. 1. Mătură mare, făcută din mărăcini sau din nuiele, cu care se mătură curțile sau străzile. 2. (Bot.) Porumbar1. – Din sl. trŭnŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu târn
wéstern (angl.) [pron. ŭéstărn] s. n., pl. wésternuri Vezi definitia »
ALTHÓRN, althornuri, s. m. Instrument de suflat de alamă, specie de corn, folosit mai ales în fanfară. – Din germ. Althorn. Vezi definitia »
STERN s.n. (Anat.) Os al pieptului, de care se prind coastele și claviculele. [< fr. sternum, cf. lat. sternum]. Vezi definitia »
TURN1 s.n. 1. Construcție de zidărie, de beton etc., de înălțime relativ mare în raport cu dimensiunile bazei. ♦ Turn-lanternă = turn susținut de patru arce mari și străpuns de goluri prin care se asigură iluminatul unei biserici, care se înalță deasupra careului transeptului; turn de fildeș = expresie arătând izolarea unui scriitor, artist etc., de realitățile înconjurătoare. 2. (Șah) Tură2. [< germ. Turm]. Vezi definitia »
BORN, Max (1882-1970), fizician german. Prof. univ. la Göttingen, Edinburgh (1933-1953) și Berlin (din 1953). Unul dintre creatorii mecanicii cuantice. A dat interpretarea statistică a mecanii cuantice și a introdus metodele teoriei pertubatoare. În același timp cu M. von Laue a elaborat (1913-1915) teoria dinamică a rețelelor cristaline. Contribuții în fizica atomică, optică, filozofia științei. Premiul Nobel (1954), împreună cu W. Bothe. Vezi definitia »