TERMOACÚSTICĂ s.f. Parte a acusticii care studiază transformarea căldurii în energie sonoră. [Cf. fr. thermo-acoustique]. Vezi definitia »

FUMARÁZĂ s. f. enzimă care catalizează fixarea (eliberarea) apei de acidul fumaric și trecerea lui în acid malic. (< fr. fumarase) Vezi definitia »

PSIHOPROFESIOGRÁMĂ s. f. profesiogramă cu aptitudinile și trăsăturile psihologice specifice unei persoane. (< fr. psycho-professiogramme) Vezi definitia »

INSUBORDONÁNȚĂ s.f. (Rar) Nesupunere. [Cf. fr. insubordonnance, it. insubordinatezza]. Vezi definitia »

AXIÓMĂ s. f. 1. adevăr fundamental admis ca real fără a fi demonstrat. 2. (mat.) enunț primar acceptat fără demonstrație, pe baza căruia se formulează o teoremă. (< fr. axiome, lat., gr. axioma) Vezi definitia »